Prin extensie, viața eudaimon este una dedicată dezvoltării excelențelor de a fi uman Pentru Aristotel, aceasta însemna practicarea unor virtuți precum curajul, înțelepciunea, buna dispoziție, moderația, bunătatea, și altele. Astăzi, când ne gândim la o persoană înfloritoare, virtutea nu vine întotdeauna în minte.
De ce este bună eudaimonia?
Pentru Aristotel, eudaimonia este cel mai în alt bun al omului, singurul bine uman care este de dorit de dragul său (ca scop în sine) mai degrabă decât de dragul a ceva altfel (ca mijloc pentru un alt scop). …
Pe ce se concentrează eudaimonia?
Eudaimonia se concentrează pe aspectul „a face bine” al fericirii Definiția lui Aristotel a eudaimoniei se concentrează pe „căutarea virtuții, a excelenței și a ceea ce este mai bun din noi” (Huta & Waterman, 2014; pp.1426). Aristotel credea că fericirea vine din a trăi o viață aliniată cu virtuți (Hursthouse, 1999).
Cum obțineți fericirea în eudaimonia?
- Cei șase „stâlpi” fericirii eudaimonice.
- Dezvoltați o atitudine atentă față de dvs. (și față de lume)
- Acceptă-te (întregul tău sine)
- Trăiește o viață determinată de un scop.
- Investește în stăpânirea abilităților.
- Cultivați relații pozitive.
De ce este necesară virtutea pentru eudaimonia după Aristotel?
El credea că cheia fericirii este practicarea virtuții, deoarece virtutea este în acord cu rațiunea umană. Aristotel a afirmat că putem ajunge la stări minore de fericire prin bani, putere sau faimă, dar eudaimonia (fericirea supremă) poate fi atinsă doar prin practica virtuții.