În lingvistică, leniția este o schimbare a sunetului care modifică consoanele, făcându-le mai sonore. Cuvântul leniție în sine înseamnă „înmuiere” sau „slăbire”. Leniția poate avea loc atât sincron, cât și diacronic.
Ce înseamnă leniție în lingvistică?
un proces fonologic care slăbește articulația consoanelor la sfârșitul silabelor sau între vocale, determinând ca consoana să devină voce, spirantizată sau ștersă. Lingvistică.
Ce este exemplul de leniție?
În lingvistică, leniția este o schimbare a sunetului care modifică consoanele, făcându-le mai sonore. … Un exemplu de leniție sincronică se găsește în majoritatea soiurilor de engleză americană, în forma de flapping: /t/ a unui cuvânt precum wait [weɪt] este pronunțat ca fiind mai sonor [ɾ] în forma conexă waiting [ˈweɪɾɪŋ].
Care este scopul leniției?
Leniția este o mutație inițială a consoanei care „slăbește” (cf. latină lenis „slab”) sunetul consoanei de la începutul unui cuvânt. Este folosit pentru a marca anumite contraste morfologice și pentru a marca inflexia.
Ce limbi folosesc lenition?
6.1 Cea mai importantă schimbare de consoană în Welsh este „leniția”. Este adesea numită „mutația moale”. Leniția este un fenomen de pronunție care este larg răspândit în limbile Europei de Vest, dar în galeză (și în celtică în general) are o importanță deosebită, deoarece nu este doar o schimbare a pronunției.
