verb (folosit cu sau fără obiect), or·ches·trat·ed, or·ches·trat·ing. a compune sau aranja (muzică) pentru interpretare de către o orchestră a aranja sau manipula, în special prin intermediul unei planificări sau manevre inteligente sau amănunțite: a orchestra un acord comercial profitabil.
Care este sensul orchestrator?
Definiții orchestrator. un aranjor care scrie pentru orchestre. tip de: adaptor, aranjator, transcriptor. un muzician care adaptează o compoziție pentru anumite voci sau instrumente sau pentru un alt stil de interpretare.
Care este sensul complet al orchestrației?
1: aranjamentul unei compoziții muzicale pentru interpretare de către o orchestră și: tratarea orchestrală a unei compoziții muzicale. 2: organizarea armonioasă dezvoltarea unei comunități mondiale prin orchestrarea diversităților culturale - L. K. Frank.
Care este scopul orchestratorului?
Un orchestrator ia schița muzicală a unui compozitor și o transformă într-o partitură pentru orchestră, ansamblu sau grup coral, atribuind instrumentele și vocile conform intențiilor compozitorului.
Ce înseamnă perfect orchestrat?
1 Compuse sau aranjat cu succes pentru interpretare de către o orchestră sau un grup de muzicieni.
